Implică-te

Cât durează drumurile zilnice? MVA și MVI invită locuitorii să contribuie la studiul de mobilitate pentru Zona Metropolitană Iași

Comunicat de presă, Iași, 9 octombrie 2026

Asociațiile „Moldova Vrea Autostradă” (MVA) și „Moldova Vrea Infrastructură” (MVI) derulează, în perioada octombrie 2026 – aprilie 2027, un studiu participativ de mobilitate pentru Zona Metropolitană Iași. Locuitorii sunt invitați să raporteze deplasările efectiv realizate, pentru a documenta timpul necesar drumurilor zilnice în municipiu și între Iași și comunele din jur.

Studiul urmărește relația dintre locul de plecare și destinație, ora deplasării, mijlocul de transport și durata călătoriei. Datele colectate pot ajuta la identificarea traseelor și intervalelor orare în care oamenii întâmpină cele mai mari dificultăți și pot oferi informații utile pentru organizarea transportului public și planificarea infrastructurii.

Cum pot participa locuitorii

Formularul online poate fi completat în aproximativ 30–45 de secunde și nu solicită numele sau adresa exactă. Participanții indică originea și destinația, orele de plecare și sosire, mijlocul de transport și scopul deplasării. Sunt utile atât drumurile cu autoturismul, cât și cele cu transportul public, bicicleta sau pe jos.

Formular de participare:  https://mobilitate-iasi.netlify.app

Fiecare persoană poate raporta mai multe deplasări, inclusiv același traseu în zile diferite. Drumul de dus și cel de întoarcere sunt deopotrivă relevante și se raportează separat. Aceste înregistrări ajută la observarea diferențelor dintre sensurile de deplasare și a variațiilor de la o zi la alta.

Invităm să participe locuitori din cât mai multe cartiere și comune din zona metropolitană, la ore diferite, inclusiv pe traseele unde circulația se desfășoară fără dificultăți.

Cum vor fi folosite rezultatele

Analiza va urmări duratele mediane ale deplasărilor, variația timpilor de călătorie, orele de vârf și diferențele dintre modurile de transport. Rezultatele vor fi publicate exclusiv agregat și puse la dispoziția autorităților, ca sursă complementară pentru planificarea mobilității, a proiectelor de infrastructură și a transportului public.

Participarea este voluntară. Interpretarea rezultatelor va ține cont de numărul și distribuția răspunsurilor pe zone, intervale orare și mijloace de transport. Deplasările raportate de participanți vor fi centralizate separat de măsurătorile proprii MVA și MVI.

Monitorizarea din zona Pasajului Socola a arătat cât de importantă este documentarea timpului petrecut în trafic. Prin acest studiu, cele două asociații extind colectarea datelor la nivelul Zonei Metropolitane Iași și invită locuitorii să contribuie cu experiențele lor de deplasare.

MVA și MVI fac apel la redacții, asociații de locuitori și comunități locale să distribuie formularul, pentru a încuraja participarea din cât mai multe zone ale municipiului și ale comunelor învecinate.

Bucium–Socola: o trecere provizorie nu rezolvă congestiile zilnice. Cronometrul a pornit, iar soluțiile nu mai pot aștepta.

Comunicat de presă, Iași, 21 septembrie 2026

Timpul mediu de deplasare dimineața pe traseul Vișan–Bucium–Podu Roș–Gara Iași a crescut de la 35 de minute și 15 secunde la 48 de minute după devierea traficului prin trecerea la nivel provizorie de la Socola. Primele măsurători realizate de Moldova Vrea Infrastructură (MVI) și Moldova Vrea Autostradă (MVA) indică un plus de 12 minute și 45 de secunde, respectiv 36%.

MVI solicită autorității locale un calendar verificabil pentru reabilitarea Pasajului Socola și măsuri imediate pentru reducerea blocajelor. Zona Bucium–Trei Fântâni–Poitiers era deja congestionată, iar șantierul adaugă presiune asupra deplasărilor din Bucium, Hlincea, Vișan, Bârnova și zona periurbană sudică.

Rezultatele monitorizării

Cea mai mare parte a întârzierii suplimentare se acumulează înaintea trecerii la nivel:

Monitorizarea s-a desfășurat în perioada 9–18 septembrie 2026, cu plecări în jurul orei 7:00 și observații aeriene cu drona MVA. Comparația utilizează șapte deplasări: patru înainte și trei după deviere. A opta deplasare, din 16 septembrie, pe ruta alternativă prin Nicolina, a fost exclusă din medii. Eșantionul este inițial, iar rezultatele descriu traseul și intervalele observate.

MVI face apel la conducători auto, bicicliști și pietoni să respecte indicatoarele, marcajele și semnalizarea feroviară. Abaterile observate în zona devierii pot agrava blocajele și pune în pericol siguranța circulației.

MVI solicită public

  1. Respectarea termenului anunțat de maximum 18 luni pentru execuție, cu publicarea datei de la care acesta curge, a termenului de finalizare și a etapelor lucrărilor.
  2. Un plan de aplicare a soluțiilor din Masterplanul Metropolitan de Transport Iași pentru legăturile Hlincea/Bârnova/Vișan–Bucium–Podu Roș, cu termene, instituții responsabile și surse de finanțare.
  3. Prezența permanentă a Poliției Locale, cu sprijinul și coordonarea Poliției Rutiere, potrivit competențelor, în trei puncte: intersecția Bucium–Poitiers, devierea spre Gara Socola și imediat după trecerea la nivel. Intervențiile trebuie intensificate la orele de vârf.
  4. Corelarea și adaptarea semafoarelor pentru deplasările din Hlincea, Bârnova și Vișan spre Bucium–Podu Roș, în funcție de traficul real.
  5. Informări publice săptămânale despre lucrările executate, eventualele întârzieri și activitățile programate.

„Reabilitarea Pasajului Socola este necesară de zeci de ani și promisă din 2019. Cele aproape 13 minute suplimentare înseamnă un cost real pentru familii și pentru economia orașului. Cerem un calendar clar, coordonarea intervențiilor și aplicarea soluțiilor de mobilitate asumate public. O rută provizorie nu poate deveni alibiul pentru un an și jumătate de blocaje”, declară președintele Asociației Moldova Vrea Infrastructură.

Licitația a fost lansată în decembrie 2022, contractul de execuție a fost semnat în august 2023, iar devierea traficului a fost introdusă în septembrie 2026, la peste trei ani de la contractare.

Este necesară și coordonarea lucrărilor încă nefinalizate de pe Șoseaua Bucium: la data monitorizării, intervenția la conducta de gaz din intersecția cu strada Vișan nu era încheiată, iar zona prezenta denivelări.

MVI și MVA vor continua monitorizarea și vor publica rezultatele, inclusiv după începerea anului universitar, în perioada Sărbătorilor Iașului și în condiții meteorologice nefavorabile. Soluțiile pentru această zonă trebuie să rămână utile și după încheierea șantierului.

Figura 1. Timpii celor opt deplasări monitorizate. Ruta alternativă din 16 septembrie nu intră în calculul mediilor înainte/după deviere. Sursa: MVA și MVI.

Figura 2. Măsurătorile zilnice pe segmente și observațiile din teren. Valorile sunt exprimate în minute. Sursa: MVA și MVI.

Filmarea aeriană MVA din 17 septembrie 2026

Urmăriți filmarea integrală: Monitorizare Barieră Feroviară – Pod Bucium

Repere din înregistrare

00:17 — Trafic pe sensul Podu Roș–Bucium

02:15 — Bariera și trecerea primului tren

04:16 — Survolul coloanei de mașini care intră în oraș

07:37 — Subtraversarea pasajului, pe sensul Bucium–Podu Roș

09:59 — Traversarea pasajului, pe sensul Podu Roș–Bucium

13:37 — Bariera și trecerea celui de-al doilea tren

Credit materiale: filmare aeriană — Moldova Vrea Autostradă; măsurători și analiză — Moldova Vrea Autostradă și Moldova Vrea Infrastructură.

MVI solicită comisiei europene evaluarea programării investițiilor feroviare pe flancul estic al româniei

Comunicat de presă, Iași 11 septembrie 2026

Lipsa unui calendar finanțat pentru principalele sectoare TEN-T din est poate pune în pericol îndeplinirea obiectivelor europene și reziliența conexiunilor cu Republica Moldova și Ucraina

Asociația Moldova Vrea Infrastructură – MVI a transmis Comisiei Europene o informare tehnică și o solicitare de clarificare privind Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aprobată de Guvernul României prin HG nr. 635/2026.

Demersul a fost adresat Direcției Generale Mobilitate și Transport – DG MOVE și coordonatorului european al Coridorului Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, cu informarea DG REGIO și a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

MVI solicită Comisiei să evalueze dacă Strategia și documentele naționale de finanțare și implementare care urmează să fie elaborate pot asigura modernizarea sectoarelor feroviare din estul României care aparțin rețelei transeuropene de transport sau îndeplinesc o funcție importantă pentru conectivitatea transfrontalieră, coeziunea teritorială și mobilitatea cu utilizare duală.

Demersul privește în special sectoarele:

Aceste axe asigură legăturile feroviare ale României cu Republica Moldova și Ucraina și se intersectează cu obiectivele Coridorului european de transport Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee.

Un cadru de implementare încă incomplet

Analiza MVI nu susține că Strategia este lipsită de investiții în estul României. Documentul aprobat cuprinde proiecte și intervenții punctuale importante, între care lucrări pe relația Roman–Iași–Frontieră, electrificarea Iași–Frontieră–Ungheni, intervenții la poduri, podețe, tuneluri și treceri la nivel, proiecte de semnalizare și Trenul Metropolitan Iași.

Problema identificată este absența unui traseu complet, finanțat, etapizat și verificabil pentru modernizarea integrală a principalelor sectoare TEN-T din regiune.

Răspunsul transmis MVI de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii arată că modernizarea infrastructurii TEN-T Ploiești–Vicșani și Pașcani–Ungheni va fi realizată în funcție de identificarea surselor de finanțare și în etape corelate cu disponibilitatea acestora.

În același timp, punctul 60 al Strategiei precizează că planul efectiv de finanțare pentru următorii cinci ani urmează să fie stabilit și aprobat ulterior. În continuare vor fi elaborate contractul de activitate și performanță al administratorului infrastructurii și planul de afaceri, inclusiv planul fezabil de investiții.

În aceste condiții, MVI solicită Comisiei să analizeze dacă Strategia și instrumentele ulterioare, evaluate împreună, pot oferi un parcurs credibil pentru respectarea cerințelor și termenelor aplicabile fiecărui sector TEN-T.

Doar 0,75% din necesarul estimat pentru obiectivul B.1 vizează explicit flancul estic

Pentru cele opt proiecte incluse în programarea financiară aferentă obiectivului B.1, Strategia indică un necesar estimat total de aproximativ 28,85 miliarde de lei.

Din acest total, aproximativ 215,8 milioane de lei reprezintă necesarul estimat aferent proiectului de îmbunătățire a trecerii feroviare de frontieră Vicșani-Vadul Siret. Suma reprezintă aproximativ 0,75% din necesarul estimat pentru grupul celor opt proiecte.

Acest procent nu reprezintă întreaga finanțare feroviară destinată Moldovei și nu poate fi interpretat ca o alocare bugetară definitivă. Valorile din Strategie au naturi și stadii diferite și includ estimări ale necesarului de finanțare, valori eligibile și valori totale ale unor proiecte.

Indicatorul evidențiază însă concentrarea programării aferente obiectivului B.1 și trebuie analizat împreună cu lipsa unui calendar financiar pentru modernizarea integrală a axelor Ploiești-Vicșani și Pașcani-Ungheni.

Solicitările adresate Comisiei Europene

MVI solicită Comisiei Europene:

  1. să confirme, pentru fiecare sector analizat, încadrarea în rețeaua TEN-T, apartenența la Coridorul european de transport, funcțiile pentru traficul de călători și de marfă, cerințele tehnice și termenele aplicabile;
  2. să analizeze dacă Strategia și documentele naționale ulterioare de finanțare și implementare pot asigura un parcurs credibil, finanțat și monitorizabil pentru realizarea obiectivelor TEN-T;
  3. să solicite autorităților române clarificări privind sursele de finanțare, etapele de proiectare și achiziție, obiectivele anuale și termenele pentru sectoarele Ploiești–Vicșani, Pașcani–Iași–Ungheni și Suceava–Apahida;
  4. să ia în considerare nevoile verificate ale sectoarelor feroviare estice în elaborarea planului de lucru al Coridorului Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee și, unde este relevant, în programele europene privind infrastructura, coeziunea, conectivitatea transfrontalieră și mobilitatea militară;
  5. să indice serviciul Comisiei care va analiza informarea și dacă sunt necesare documente sau clarificări suplimentare din partea MVI.

Neconcordanță între răspunsul Ministerului și Strategia aprobată

Memorandumul semnalează și o neconcordanță între răspunsul oficial transmis MVI de Ministerul Transporturilor și forma aprobată a Anexei 5.3.

Ministerul a comunicat că nu a emis și nu putea emite un „acord de principiu” pentru desființarea unor linii înainte de parcurgerea procedurilor prevăzute de legislația română și că formularea din etapa consultării fusese înlocuită.

Cu toate acestea, Anexa 5.3 aprobată păstrează afirmația potrivit căreia Ministerul ar fi transmis un asemenea acord pentru toate cele 45 de secții propuse pentru închidere. Lista include secțiile Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni, pentru care MVI solicitase conservarea și reevaluarea.

MVI cere reconcilierea documentelor oficiale și confirmarea faptului că orice procedură de închidere va fi precedată de studiile, consultările și aprobările prevăzute de lege.

„Nu solicităm Comisiei Europene o distribuire regională administrativă a fondurilor și nu afirmăm anticipat că a fost demonstrată o încălcare a Regulamentului TEN-T. Solicităm o verificare tehnică serioasă: dacă România are, pentru principalele conexiuni feroviare ale flancului estic, proiecte clar definite, surse de finanțare, etape și termene compatibile cu angajamentele europene. În lipsa acestora, poate fi afectată continuitatea coridorului către Republica Moldova și Ucraina, precum și capacitatea rețelei de a răspunde cerințelor civile și de mobilitate duală”, a declarat Adrian Covăsnianu, președintele Asociației Moldova Vrea Infrastructură.

Solicitare de evaluare, nu plângere formală

Documentul transmis Comisiei este o informare de bună-credință din partea unei organizații a societății civile și o solicitare de clarificare tehnică. El nu este formulat ca o plângere oficială privind încălcarea dreptului Uniunii Europene și nu pretinde că existența unei încălcări a fost deja stabilită.

MVI solicită verificarea faptelor, a clasificării fiecărui sector, a cerințelor tehnice, a termenelor și a parcursului de implementare, precum și utilizarea concluziilor în activitatea de monitorizare a coridorului european.

Dosarul transmis Comisiei cuprinde:

MVI va informa public asupra răspunsului Comisiei Europene și asupra eventualelor clarificări solicitate autorităților române.

Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aprobată de guvern: nicio modificare solicitată de mvi nu poate fi identificată în documentul principal. Sub 1% din finanțarea coridoarelor este direcționată explicit către flancul estic

Comunicat de presă, Iași 24 august 2026

Asociația Moldova Vrea Infrastructură (MVI) a analizat documentul principal al Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aprobată de Guvernul României prin Hotărârea nr. 635 din 19 august 2026, și l-a comparat cu proiectul aflat în transparență decizională, cu cele 11 propuneri depuse de asociație la 27 iulie 2026 și cu răspunsul transmis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii la 12 august 2026.

Concluzia analizei este că nicio modificare solicitată de MVI nu poate fi identificată în documentul principal aprobat sau în anexele relevante pentru cele 11 propuneri. În același timp, Strategia confirmă prin propriile date importanța traficului feroviar din regiunea Moldovei, fără să prevadă însă un necesar de finanțare pentru execuția modernizării integrale a principalelor axe feroviare M500 și M600.

Doar 0,75% din necesarul estimat de finanțare al obiectivului B.1 este identificabil explicit pe flancul estic Pentru obiectivul B.1 – „Modernizarea infrastructurii feroviare aferentă coridoarelor europene de transport”, Strategia indică un necesar de finanțare de 28,85 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 5,73 miliarde de euro, pentru opt proiecte în perioada 2026–2030.

Dintre aceste opt proiecte, singurul situat explicit pe flancul estic este „Coridorul de solidaritate UE–Ucraina – îmbunătățirea trecerii feroviare a frontierei la Vicșani (RO)–Vadul Siret (UA)”, cu un necesar de 215,8 milioane de lei.

Această sumă reprezintă aproximativ 0,75% din necesarul estimat de finanțare al obiectivului B.1. Restul de peste 99% corespunde unor proiecte precum Curtici–Simeria, Brașov–Simeria, implementarea ERTMS pe Coridorul IV și reabilitarea Craiova–Drobeta-Turnu Severin–Caransebeș.

Numai pentru proiectul Craiova–Drobeta-Turnu Severin–Caransebeș este indicat un necesar estimat de 21,43 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 74,3% din necesarul total estimat pentru cele opt proiecte aferente coridoarelor europene.

Prin comparație, niciun proiect de modernizare integrală a principalelor axe feroviare ale Moldovei – M500 și M600 – nu este inclus în acest pachet de opt proiecte pentru care Strategia estimează necesarul de finanțare afferent obiectivului B.1.

Strategia conține investiții punctuale, dar nu modernizarea coridorului feroviar al Moldovei

MVI subliniază că Strategia nu ignoră complet regiunea și consemnează mai multe proiecte cu impact regional. Printre acestea se află:

● 318,38 milioane de lei pentru etapa I a proiectului Roman–Iași–Frontieră, respectiv electrificarea liniei Iași–Frontieră–Ungheni;

● 215,8 milioane de lei pentru îmbunătățirea trecerii feroviare Vicșani–Vadul Siret;

● 103,64 milioane de lei pentru modernizarea trecerilor la nivel de pe raza SRCF Galați;

● 27,71 milioane de lei pentru lucrări la poduri, podețe și tuneluri de pe raza SRCF Iași;

● 327,60 milioane de lei pentru lucrări la poduri, podețe și tuneluri de pe raza SRCF Galați;

● un proiect comun pentru centralizarea instalațiilor de semnalizare pe raza SRCF Iași și Galați, cu un necesar total indicat de 915,72 milioane de lei;

● proiectul Trenului Metropolitan Iași, cu o valoare eligibilă indicată de 1,25 miliarde de lei.

Aceste valori au însă naturi și stadii diferite: unele reprezintă necesarul estimat de finanțare, altele – valori eligibile sau valori totale ale proiectelor, proiecte care deservesc mai multe regionale ori intervenții punctuale. Strategia precizează că sumele estimate nu constituie angajamente imediate de finanțare de la bugetul de stat. Prin urmare, acestea nu pot fi însumate automat și prezentate drept o alocare bugetară certă pentru regiunea Moldovei.

Problema principală identificată de MVI nu este, așadar, absența oricărei investiții feroviare în regiune, ci lipsa unor surse de finanțare identificate și a unui calendar de execuție pentru modernizarea integrală a axelor feroviare care traversează Moldova și fac parte din rețeaua TEN-T.

Proiectul Pașcani–Iași–Ungheni apare în lista proiectelor prioritizate pe rețeaua primară, la poziția 12, cu intervenția „modernizare și electrificare parțială”, însă fără un necesar de finanțare pentru execuție și fără o programare comparabilă cu proiectele majore incluse la obiectivul B.1. Pentru alte proiecte ale coridoarelor M500–M600, Strategia menționează studii de fezabilitate, dar nu stabilește finanțarea necesară trecerii la proiectare și execuție.

Cele 11 propuneri formulate de MVI

În consultarea publică, MVI a solicitat, între altele:

● recunoașterea și modernizarea etapizată a coridorului Iași–Vaslui–Bârlad–Tecuci–Galați;

● analizarea unui coridor feroviar complementar Est–Vest Odesa–Basarabeasca–Cantemir/Fălciu–Bârlad–Tecuci–Adjud–Onești–Brașov/Sighișoara;

● conservarea secției Crasna–Huși până la evaluarea oportunității unei conexiuni transfrontaliere;

● finanțare și calendar pentru electrificarea și creșterea capacității liniei Iași–Socola–Ungheni, inclusiv analizarea dublării integrale sau selective;

● crearea unui portofoliu regional de căi ferate cu potențial turistic și cultural;

● constituirea unui program-cadru pentru modernizarea coridorului feroviar al Moldovei M500–M600;

● tratarea unitară a relației Suceava–Ilva Mică–Beclean–Dej–Cluj-Napoca;

● includerea competențelor de planificare teritorială, mobilitate urbană și GIS în proiectele de tren metropolitan;

● alinierea programării pentru Pașcani–Iași–Ungheni la obiectivele rețelei centrale TEN-T;

● reevaluarea și conservarea secției Dolhasca–Fălticeni;

● dezvoltarea unor hub-uri logistice și terminale intermodale strategice la Iași–Socola/Cristești Jijia, Galați–Barboși și Suceava.

Unele teme, precum electrificarea Iași–Ungheni și Trenul Metropolitan Iași, existau deja în proiectul de Strategie anterior consultării publice. Solicitările MVI au vizat completarea acestora cu surse de finanțare, calendare, măsuri de creștere a capacității, integrare teritorială și responsabilități instituționale. Aceste completări nu pot fi identificate nici în documentul principal, nici în anexele relevante ale formei aprobate.

Ministerul a anunțat corectarea Anexei 5.3, dar forma aprobată păstrează textul contestat

Un caz distinct îl reprezintă secțiile de cale ferată propuse pentru închidere sau dezafectare, printre care Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni.

În răspunsul transmis MVI la 12 august 2026, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a afirmat că formularea din Anexa 5.3 referitoare la existența unui „acord de principiu” pentru cele 45 de secții a fost înlocuită. Ministerul a precizat totodată că nu a emis și nici nu ar putea emite un asemenea acord în lipsa studiilor prevăzute de lege și că oportunitatea propunerilor urma să fie stabilită numai după aplicarea procedurilor prevăzute la art. 27 din OUG nr. 12/1998.

Verificarea formei aprobate arată însă contrariul. La pagina 15 a Anexei 5.3 este menținută afirmația potrivit căreia „MTI a transmis un acord de principiu pentru toate cele 45 de secții propuse a fi aprobate pentru închidere prin hotărâre a Guvernului”. La pagina 17, lista continuă să includă secțiile Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni. Există astfel o neconcordanță directă între răspunsul official transmis MVI și documentul aprobat de Guvern.

În aceste condiții, MVI solicită Ministerului Transporturilor și Infrastructurii:

● explicarea oficială a neconcordanței dintre răspunsul transmis MVI și Anexa 5.3 aprobată de Guvern;

● corectarea și republicarea formei consolidate a Anexei 5.3, cu eliminarea afirmației privind „acordul de principiu”;

● confirmarea statutului juridic și operațional al secțiilor Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni;

● garantarea faptului că nicio propunere de închidere din motive de eficiență economică și nicio măsură de dezafectare nu vor fi promovate înaintea finalizării studiilor, consultărilor publice și avizelor prevăzute de art. 27 din OUG nr. 12/1998;

● publicarea fundamentării tehnice și a documentelor de siguranță pentru orice secție a cărei închidere ar fi justificată prin motive tehnologice.

Traficul din Moldova este confirmat chiar de datele Strategiei

Datele oficiale privind intensitatea traficului confirmă importanța relațiilor feroviare care traversează sau deservesc regiunea:

● Ploiești Vest–Bacău–Suceava–Vicșani: locul 4 din 35, cu 49,70 trenuri pe zi;

● Pașcani–Iași: locul 6, cu 46,13 trenuri pe zi;

● Mărășești–Tecuci–Iași: locul 12, cu 26,04 trenuri pe zi;

● Apahida–Suceava: locul 16, cu 25,34 trenuri pe zi;

● Tecuci–Barboși: locul 30, cu 15,01 trenuri pe zi.

Aceste date demonstrează existența unui trafic relevant (figurile 1 și 2) și susțin necesitatea modernizării infrastructurii, dar nu sunt însoțite de o programare financiară pentru modernizarea integrală și electrificarea coridoarelor principale ale regiunii.

Figura 1 Intensitatea traficului feroviar pe principalele relații feroviare

Figura 2 Cartografierea intensității traficului feroviar pe rețeaua de căi ferate din România

Elemente de răspuns parțial pozitiv

MVI consemnează și elementele de răspuns parțial pozitiv din partea Ministerului Transporturilor.

În cazul propunerii privind crearea unui portofoliu regional de căi ferate cu potențial turistic și cultural, Ministerul a apreciat că aceasta ar putea reprezenta o propunere oportună pentru viitoarea actualizare a Master Planului General de Transport.

De asemenea, Trenul Metropolitan Iași este menținut între cele șase proiecte de tren urban și metropolitan care urmează să fie dezvoltate în parteneriat cu CFR SA. MVI consideră însă că proiectul are nevoie în continuare de un calendar clar, de corelare cu modernizarea nodului feroviar Iași și de integrare cu lucrările necesare pe relația Iași–Socola–Ungheni.

„Analiza noastră nu susține că în Moldova nu există nicio investiție feroviară.

Documentul conține intervenții punctuale importante, iar acestea trebuie recunoscute în mod corect. Problema reală pe care o sesizăm este disproporția: din necesarul estimat de 28,85 miliarde de lei pentru cele opt proiecte aferente obiectivului B.1, numai 215,8 milioane de lei, adică aproximativ 0,75%, sunt aferente explicit proiectului Vicșani–Vadul Siret de pe flancul estic. În același timp, principalele axe feroviare M500 și M600 sunt recunoscute drept prioritare și au trafic dovedit chiar de datele Guvernului, dar nu sunt identificate sursele de finanțare și calendarul care să permită modernizarea lor integrală.

Am depus 11 propuneri fundamentate, cu trasee, date și temeiuri legale. Nu cerem tratament preferențial, ci o dezvoltare echilibrată și respectarea rolului strategic pe care estul României îl are în relația cu Republica Moldova și Ucraina.

În cazul liniilor propuse pentru închidere, Ministerul ne-a comunicat că formularea privind «acordul de principiu» a fost corectată, însă forma aprobată a Anexei 5.3 o păstrează. Solicităm explicarea imediată a acestei contradicții, corectarea anexei și clarificarea statutului secțiilor vizate.

MVI rămâne o asociație civică independentă, apolitică și echidistantă. Vom continua să cerem explicații publice pe baza documentelor și a cifrelor verificabile și să facem propuneri fundamentate și argumentate tehnic”, a declarat Adrian Covăsnianu, președintele Asociației Moldova Vrea Infrastructură.

Cele 11 propuneri depuse de MVI în consultarea publică din 27 iulie 2026 pot fi consultate la adresa: https://moldovavreainfrastructura.ro/wp-content/uploads/2026/07/Propuneri_MVI_Strategia_CFR_2026-2030.pdf

Despre Asociația Moldova Vrea Infrastructură

Moldova Vrea Infrastructură (MVI) este o asociație civică independentă, apolitică, care promovează dezvoltarea echilibrată a infrastructurii de transport — feroviară, rutieră și logistică — în regiunea Moldovei. Asociația monitorizează procesele de decizie publică, elaborează propuneri fundamentate în consultările publice și informează cetățenii pe bază de documente verificate.

Contact:

Adrian Covăsnianu,

Președinte, Asociația Moldova Vrea Infrastructură

contact@moldovavreainfrastructura.ro | moldovavreainfrastructura.ro |

https://www.facebook.com/moldovavreainfrastructura

MVI solicită corelarea Strategiei pentru biodiversitate cu infrastructura strategică, amenajarea teritoriului și bugetele de implementare

Asociația civică „Moldova Vrea Infrastructură” (MVI) a transmis astăzi instituțiilor competente Documentul de poziție privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, aflate în procedură parlamentară sub numărul L455/2026. 

Solicitările au fost înaintate Senatului României – comisiilor de specialitate sesizate, precum și Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Ministerului Finanțelor, în vederea analizării și preluării propunerilor formulate de MVI. 

MVI susține protejarea biodiversității, refacerea conectivității ecologice și respectarea integrală a legislației de mediu. Asociația atrage însă atenția că aceste obiective trebuie implementate în deplină corelare cu cadrul legal și investițional în vigoare: PATN – Secțiunea I, Rețele de transport, Master Planul General de Transport și Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021–2030. 

Analiza MVI indică trei vulnerabilități majore ale formei actuale: lipsa unei corelări teritoriale și investiționale pe coridoare și proiecte, absența unei asumări financiare multianuale proporționale cu măsurile propuse și riscul ca delimitările sau criteriile necartografiate să genereze blocaje pentru Planurile Urbanistice Generale, politicile de amenajare a teritoriului și proiectele strategice de infrastructură. 

„România are nevoie simultan de natură protejată, orașe funcționale și infrastructură modernă. Protecția biodiversității trebuie integrată și finanțată din faza de planificare, nu invocată tardiv ca motiv de blocare și tergiversare a proiectelor. Soluția este compatibilizarea timpurie, bazată pe date și bugete, nu blocaje și întârzieri generalizate.”  — Adrian Covăsnianu, președinte MVI 

Principalele solicitări ale MVI 

Context procedural 

La 3 august 2026, L455/2026 se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului, în procedură de urgență. Fișa legislativă indică termenul de 3 august pentru avize/amendamente și 4 august pentru raport. Prin adresele transmise, MVI solicită preluarea propunerilor sale în raportul Comisiei pentru mediu și în punctele de vedere ale Guvernului și ministerelor de resort. 

Documentul de poziție nu contestă necesitatea Strategiei. MVI cere suplimentar doar ca implementarea să fie predictibilă, finanțată și compatibilă cu investițiile publice asumate, astfel încât obiectivele de mediu, dezvoltare urbană și conectivitate să se susțină reciproc. 

Documentul de poziție al MVI este anexat prezentului comunicat și este pus la dispoziția fiecărui cetățean interesat pentru consultarea integrală a analizei, solicitărilor și propunerilor de amendamente formulate de asociație. 

Despre MVI 

Asociația Moldova Vrea Infrastructură promovează conectivitatea și dezvoltarea durabilă a Moldovei, cu accent pe infrastructura feroviară, rutieră și intermodală și pe corelarea investițiilor cu planificarea teritorială. 

Sursa procedurală: Fișa legislativă L455/2026 – Senatul României:  https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=27883

Anexă: Documentul de poziție al Asociației Moldova Vrea Infrastructură privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și Planul de acțiune aferent – PDF, 8 pagini.

ASOCIAȚIA MOLDOVA VREA INFRASTRUCTURĂ – MVI ÎȘI ANUNȚĂ CONSTITUIREA ȘI LANSAREA OFICIALĂ

O nouă organizație civică independentă va susține proiectele majore de infrastructură necesare dezvoltării regiunii de Nord-Est 

Asociația Moldova Vrea Infrastructură – MVI își anunță constituirea și lansarea oficială, ca organizație civică independentă, apolitică și echidistantă, dedicată susținerii și promovării proiectelor majore de infrastructură necesare dezvoltării Moldovei. 

MVI a fost fondată de un grup de inițiativă format din membri ai Asociației Moldova Vrea Autostradă – MVA, organizație civică activă în promovarea dezvoltării infrastructurii și a conectivității regionale. Asociația Moldova Vrea Autostradă are, la rândul său, statutul de membru fondator al noii organizații. 

Președintele Asociației Moldova Vrea Infrastructură este dr. geograf Adrian Covăsnianu, specialist în domeniul infrastructurii și al dezvoltării regionale, cu o experiență de peste un deceniu în activitatea civică și în promovarea marilor proiecte de infrastructură ale Moldovei. 

„După mai bine de zece ani de muncă civică în cadrul Asociației Moldova Vrea Autostradă, într-un moment în care autostrăzile Moldovei încep deja să se concretizeze sub ochii noștri, considerăm că este necesar să transferăm experiența, expertiza și know-how-ul acumulate de membrii MVA către o nouă entitate. Moldova Vrea Infrastructură este menită să stimuleze investițiile majore de care regiunea are nevoie, nu doar în infrastructura rutieră, ci și în cea feroviară, energetică, logistică, sanitară, sportivă, culturală, turistică și în toate celelalte domenii esențiale pentru dezvoltarea comunităților noastre. Moldova nu mai poate accepta decalajele istorice de dezvoltare. Este timpul ca regiunea să beneficieze de infrastructură modernă și de investiții pe măsura potențialului său”, a declarat Adrian Covăsnianu, președintele MVI. 

Prima acțiune oficială a Asociației Moldova Vrea Infrastructură 

Odată cu lansarea oficială, MVI a transmis, în cadrul procedurii de transparență decizională referitoare la proiectul Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, un document care cuprinde 11 propuneri formulate din perspectiva societății civile.

Propuneri MVI Strategia CFR 2026-2030

Demersul a fost realizat în temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. MVI a solicitat înregistrarea și publicarea documentului în registrul propunerilor formulate de societatea civilă, analizarea distinctă a fiecărei propuneri și comunicarea modului în care acestea vor fi soluționate. 

Principalele direcții susținute de Asociația Moldova Vrea Infrastructură vizează: 

Prin această primă inițiativă, MVI își asumă încă de la început un rol activ în dialogul instituțional și în formularea unor soluții concrete pentru dezvoltarea infrastructurii regionale. 

Recrutarea unei rețele de experți locali 

În perioada următoare, Asociația Moldova Vrea Infrastructură va declanșa un proces de recrutare și cooptare a experților locali din domeniile infrastructurii feroviare, energetice și logistice, precum și a specialiștilor din mediul de afaceri, educațional, medical, cultural, sportiv și turistic. 

Obiectivul este constituirea unei comunități multidisciplinare capabile să analizeze proiectele relevante pentru regiune, să formuleze propuneri documentate și să participe activ la consultările publice și la dialogul cu autoritățile centrale, regionale și locale. 

Preluând bunele practici dezvoltate în cadrul MVA, noua asociație își propune să devină un punct de reper al activității civice independente și profesioniste, contribuind la prioritizarea și accelerarea investițiilor necesare regiunii de Nord-Est. 

Activitatea MVI, proiectele susținute și viitoarele campanii civice vor putea fi urmărite pe site-ul oficial: https://moldovavreainfrastructura.ro și pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/moldovavreainfrastructura

Cetățenii, specialiștii și reprezentanții comunităților locale sunt invitați să urmărească pagina MVI și să susțină mesajele organizației prin follow, like și share, contribuind astfel la creșterea vizibilității proiectelor strategice ale Moldovei. 

„MOLDOVA VREA INFRASTRUCTURĂ – ESTE DREPTUL NOSTRU LA DEZVOLTARE!”